luni, 31 mai 2010

Poezia destinului...

In viata sunt doua lucruri de care trebuie sa te temi:
fie c-o sa-ti fie bine sau rau.
Daca o sa-ti fie bine nu ai de ce sa te temi.
Daca-ti v-a fi rau, nu sunt decat doua lucruri de care trebuie sa te temi:
fie c-o sa te faci bine, fie c-o sa te imbolnavesti.
Daca o sa te faci bine, nu ai de ce sa te temi.
Daca v-a fi sa te imbolnavesti, nu sunt decat doua lucruri de care trebuie sa te temi:
fie c- sa traiesti, fie c-o sa mori.
Daca o sa traiesti nu ai de ce sa te temi.
Daca v-a fi sa mori, sunt doar doua lucruri de care trebuie sa te temi:
fie c-o sa mergi in Rai, fie in iad.
Daca vei merge in Rai, nu vei avea de ce sa iti faci griji.
Daca vei merge in iad vei fi atat de ocupat sa dai mana cu prietenii, incat nu vei mai avea de ce sa-ti faci griji.


FINE.

Visul ei dintr-o seara sau de-aseara....

Te astept in ploaie, c-o floare si-o cutie de bomboane
Imbracat la costum, cravata si alte zorzoane
Am zambetul pe buze desi te-astept de-o ora
Caci te iubesc ca un nebun si mama te vrea nora.

Un caine vagabond mi-a tras un jet pe pantalon
Dar eu continui sa zambesc de parca-s posedat de demon
Nu-mi pasa, tot ce vreau e sa fi fericita
Nu mai imi i-au eu caine sa iti i-au tie pisica.

Stau in fata restaurantului unde o sa mancam
Chiar daca la nota de plata tot salariul meu il dam
E o zi speciala totul se deruleaza in ritm alert
Si la desert o sa pun repede inelul de logodna pe deget.

Bineinteles k tot ce am spus nu e adevarat
Stam amandoi pe-o banca-n parc respirand aer curat
Eu rad ea plange si ma priveste intr-o doara
K toata povestea asta e visul ei stupid de-aseara

sâmbătă, 29 mai 2010

Un suflet tradat

Povestea mea prezinta o fata si un baiat
Ce erau doar amici pana knd s-au sarutat
Doua suflete tradate dragoste-au imbratisat
Nestiind cum sa iubeasca curand s-au inselat.

Fata mai timida cu un vagabond a uitat
Baiatul afland trist in lume a plecat
Noptile din baruri l-au lasat inconstient
A dormit in spitale retraieste un moment.

Clipa knd de mana strans el o tinea
Fericit ca il iubea dar fata nu stia
Ca fostul ei iubit in coma grava a intrat
Relatia de demult oare acum s-a spulberat...?!?

Aparatul ii mentine pulsul vietii neincetat
Dureros pentru fata cand in final a aflat
Sansele sunt foarte mici sa isi revina
Realizand k e tarziu il strange de mana.

Trece o luna si un miracol se produce
Baiatul isi revine dar alta lume il conduce
Tulburat de gandurile amestecate in idei
Implora pe oricine sa-i aminteasca cine-i fata.

Ce sta cu capul pe inima
Ii sopteste ca-l iubeste si ca nu-i o gluma
Dar nu vrea sa creada vrea sa isi aduca aminte
Cine este el si daca lumea asta-l minte.

Oboseste in final incercand sa-si aminteasca
Speriat de situatie se arunca pe fereastra
Cade-n gol de la etajul trei direct pe ciment
Inima fetei se opreste , el ramane inconstient.

Amandoi sunt trasportati direct la urgenta
El din nou in coma, ei stop cardiac ii gaseste
Inca un miracol de necrezut ce se petrece
Baiatul traieste, fata in lacrimi il priveste.

Peste inca o luna starea lor devine stabila
Dumnezeu i-a vazut si a facut lumina
Baiatul din ochisori suav parca clipeste
Fata il saruta dulce si ii povesteste.

Mi-a fost dor de tine iarta-ma k te-am parasit
O iarta constient k la greutati la sprijinit
Tentatia de-a cunoaste o persoana diferita
Te lasa gura casca cu o inima invinsa.

Din dorinta sa-nsele si-o ultima sansa
Multi gresesc si parasesc ca viata e lasa.

joi, 27 mai 2010

Poezia trista....

M-am indragostit de fata aceea de la balcon
Cand ma priveste simt o toropeala cu miros de somn
Ochii ei ma privesc fix de cate ori merg pe acolo
Cand trec cu prietenii sau trec solo.

Privirea ei rece si trista ma copleseste
Ma priveste lung dar niciodata nu-mi zambeste
Cand vreau sa ii vorbesc o vad cum se fereste privirea
Uneori are lacrimi in ochi si eu ma pierd cu firea.

De acolo de la primul etaj parca imi sopteste
Sa nu o mai privesc si asta ma nelinisteste
Atatea ganduri imi trec prin cap fara raspuns
De ce o vad mereu trista si cu adevarul ascuns.

Intr-o zi imi fac curaj si ii fac semn sa coboare
Dar da din cap negativ nevrand sa arate c-o doare
Imi face un semn sa plec pe un zambet fortat
Si ochiu-i trist dar macar plec cu gandul ca am incercat.

Asa treceau zilele o vedeam tot mai trista
Mergeam pe acolo si incercam sa ma prefac ca nu exista
Era frumoasa dar trebuia sa o scot din cap
Desi stiam ca greu de gandul asta o sa scap.

Dar am ramas uimit parca trezit din somn
Cand mi-a strigat de la balcon numarul ei de telefon
Si am vorbit zile si nopti trecea timpul usor
Cand ii auzeam vocea aia dulce in receptor.

Vroiam s-o vad dar ea cauta mereu scuze
Ca n-o lasa ai ei, dar ii simteam minciuna pe buze
Tristetea din vocea ei ma facea mai curios
Dar refuzurile ei ma faceau mai furios.

Am hotarat sa cedez, sa renunt, sa n-o mai sun
Desi spunea la telefon ca pentru ea sunt prea bun
Si-mi venea sa mor cand peste cateva zile
Am vazut-o din balconul meu intr-un scaun cu rotile.

Ochii ei tristi am sa-i tin minte mereu
De la ei am invatat ca poate fi si mai greu
Un suflet ratacit ce ma privea de acolo de sus
Asteptand de la viata un raspuns....